Comuna Ostrov este situată în partea sud-vestică a judeţului Tulcea şi ocupă o suprafaţă totală de 4.424 ha din care 124 ha intravilan.

În secolul al Xlll-lea, localitatea Ostrov purta denumirea Beroe moştenită de la romani, din epoca postaureliană. în secolele I şi al ll-lea în partea vestică, pe malul Dunării a existat Castrul Roman Beroe, unde îşi avea sediul Legiunea a V-a. Dovada existenţei lor sunt săpăturile efectuate pe locul numit Lagari, care avea în acea perioadă înţelesul de cetate şi care includea populaţia militară şi civilă, biserici, teren arabil, locuri de veci. Această cetate a dat numele braţului Dunării pe malul căruia se găsea şi anume Baroi (dovadă a adaptării pe teren autohton a denumirii romane). în urma unor conflicte între comaţii dobrogeni şi romani, cetatea a fost distrusă. Ruinele ei au fost folosite mai târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniţă.

Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înfiinţat mai întâi între Dunăre şi verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde şi-a luat şi numele de Ostrov. La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniţi cu turmele de oi din Transilvania.

Comuna Ostrov, este delimitată de următoarele teritorii comunale:

  • la nord teritoriul administrativ al comunei Peceneaga;
  • la vest se află Dunărea şi braţul Măcin;
  • la sud teritoriul administrativ al comunei Dăeni;
  • la est teritoriul administrativ al comunei Dorobanţu şi al comunei Topolog.

Sub raport climatic se înregistrează o climă temperat continentală cu veri fierbinţi şi precipitaţii slabe, şi cu ierni geroase cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală este de 11,1° C iar cantitatea medie de precipitaţii este de 457mm/mp anual.

Distanţa Ostrov-Tulcea este de 83 km . Legătura rutieră a comunei cu celelalte localităţi este asigurată de DJ 222F. O legătură rutieră cu localităţile Măgurele şi Făgăraşu Nou care aparţin comunei Topolog se face şi prin DC 37, care străbate teritoriul comunei pe o lungime de 5,00 km, direcţia V-E.

Toate gospodăriile satului Ostrov au acces la apă curentă în curte sau la poartă. Comuna dispune de sistem de canalizare şi este conectată la staţie de epurare. Toate gospodăriile beneficiază de alimentare cu energie electrică.

De asemenea reţeaua de iluminat public, având o lungime de 17,5 km, parcurge toate străzile. Reţeaua de străzi a satului Ostrov de 17,5 km este pietruită ca urmare a finalizării lucrărilor în cursul anilor 2006 -2007 cu fonduri prin Programul de Dezvoltare Rurală.

Comunicaţiile sunt acoperite pe toate căile: telefonie fixă si mobilă, televiziune prin antenă satelit şi internet.

Educaţia copiilor din comună este asigurată de către grădiniţa şi şcoala generală, precum şi de către biblioteca comunală şi căminul cultural.

Sănătatea locuitorilor este sprijinită de către un cabinetul medical individual şi un punct farmaceutic din satul Ostrov.

Dezvoltarea comunei Ostrov din punct de vedere economic se bazează pe sectorul agricol, producţie vegetală şi animală, exploatări silvice şi viticultură, comuna dispunând de un potenţial de 500 de ha de vie nobilă şi hibridă.

Populaţia comunei Ostrov este, conform recensământului efectuat în anul 2011, de 1.925 locuitori, în totalitate de naţionalitate romană. Comuna Ostrov cu un număr de aproximativ 600 de gospodării în satul Ostrov şi 15 gospodării în satul Piatra, din care doar 8 locuite, a reuşit de-a lungul anilor să-şi îmbunătăţească calitatea generală a vieţii.

Structura populaţiei comunei, pe grupe de vârstă, conform ultimului recensământ, este următoarea:

  • între 5 şi 19 ani: 512 locuitori, ceea ce reprezintă 26,60% din totalul populaţiei;
  • între 20 şi 39 ani: 484 locuitori, ceea ce reprezintă 25,14% din totalul populaţiei;
  • între 40 şi 69 ani; 661 locuitori, ceea ce reprezintă 34,34% din totalul populaţiei;
  • Peste 70 ani: 268 locuitori, ceea ce reprezintă 13,92% din totalul populaţiei.

Din această structură reiese că în comuna Ostrov este o populaţie majoritar tânără, ce are nevoie de activităţi recreative şi artistice.

În prezent localitatea Ostrov dispune de un Cămin Cultural în stare avansată de degradare, ce nu corespunde nevoilor actuale şi de viitor, pentru desfăşurarea activitătii. Lucrările de extindere și modernizare a locaţiei existente nu sunt posibile datorită, în primul rând, modului şi materialelor din care a fost construit, şi în al doilea rând datorită structurii de rezistenţă a clădirii, ce nu permite extinderea pe verticală. Conform expertizei tehnice întocmite pentru construcţia existenţă, aceasta nu mai este funcţională şi se impune demolarea şi apoi construirea unei clădiri cu destinaţia Cămin Cultural.

Căminul Cultural din localitatea Ostrov este amplasat pe terenul inclus în proprietatea privată a comunei.

DATE GEOMORFOLOGICE

Date geografice generale – Pe teritoriul judeţului Tulcea se întâlnesc, în acelaşi timp, cele mai vechi, dar şi cele mai tinere forme de relief din ţară, care aparţin la două unităţi geografice distincte: Podişul Dobrogei şi respectiv lunca şi Delta Dunării.

În S şi SV judeţului – zonă în care se află şi comuna Ostrov – Podişul Casimcei, cu altitudini de peste 300 m, reprezintă cele mai vechi forme de relief ale ţării, apărute în Orogeneza Caledonică (Paleozoicul Inferior), evidenţiate prin dealuri puternic tocite, alcătuite din şisturi verzi, acoperite discontinuu de gresii, calcare şi loess.

La N de această unitate se află Podişul Babadagului, Munţii Măcinului, Podişul Niculiţelului şi Dealurile Tulcei, resturi ale Orogenezei Hercinice (din a doua jumătate a Paleozoicului), care culminează în vârful Greci cu 467 m. Geologic vorbind, peste fundamentul de graniţe, cuartite şi conglomerate dure se aşterne o stivă groasă de sedimente mai tinere (gresii, calcare, loess). Această unitate, cunoscută sub numele de unitatea de orogen nord-dobrogeană, a suferit o uşoară înalţare recentă, în ultima fază (Valaha) a Orogenezei Alpine, energia de relief şi aspectul contrastând evident cu Podişul Casimcei.

Clima este secetoasă. Valoarea medie anuală a precipitaţiilor este de 440 mm/mp anual. Temperatura medie anuală este de 11 °C.

Teritoriul comunei Ostrov şi implicit al satului Ostrov se încadrează în zona climei continentale de stepă cu veri călduroase şi ierni geroase cu vânturi puternice, ce cuprinde partea de N-V a Dobrogei. în general clima este mai răcoroasă, mai umedă decât în restul Dobrogei.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică din această zonă are orientarea generală N-NV, E-SE, în strânsă legătură cu configuraţia formelor de relief. Exceptând Dunărea, care mărgineşte comuna Ostrov la V, marea majoritate a apelor autohtone sunt scurte şi temporare.

DATE HIDROGEOLOGICE

Consideraţiile hidrogeologice specifice localităţii Ostrov au fost stabilite pe baza informaţiilor obţinute din forajele efectuate în zonă şi a cartării de teren. Astfel, s-au pus în evidenţă existenţa stratelor acvifere freatice şi stratelor acvifere de medie adâncime.

Din punct de vedere chimic, apa furnizată de forajele care au captat acviferul cantonat în depozite cuaternare, corespunde normelor de potabilitate STAS 1342-91.